Înainte de cucerirea romana în apropierea actualului oras exista localitatea dacica Apoulon, important centru fortificat mentionat pe hartile vremii. Dupa cucerirea Daciei de catre Traian, orasul s-a numit Apulum, iar fortificatia dacica preexistenta a fost extinsa prin efortul soldatilor Legiunii a XIII-a Gemina stationate aici. Ruinele zidului dacic si al impresionantei porti sunt foarte bine conservate si pot fi vizitate in "Traseul celor trei fortificatii" din cartierul Cetate. Dupa retragerea administratiei romane sub Aurelian, în anul 271, viata urbana s-a stins treptat. În evul mediu orasul apare din nou atestat în anul 1199, de aceasta data sub numele de Alba Iulia (Cetatea Alba a lui Gyula), ca centru al administratiei Regatul Ungariei din Transilvania, colonizat cu sasi si devenit resedinta a Episcopiei Catolice a Transilvaniei. Denumirea latina a orasului a fost tradusa în documentele medievale redactate în limba slavona drept Balgrad ("Cetatea Alba").